Anevrism cerebral
Ce este?
Este o întindere a peretelui arterei cerebrale și se formează în locul care este cel mai slab din cauza unui defect congenital.
Care sunt simptomele?
În 90% din cazuri, apare sub forma unei hemoragii cerebrale: peretele anevrismului este foarte subțire și poate exploda, ducând la o hemoragie subarahnoidiană (SAH).
7% din cazuri se manifestă sub forma unui deficit neurologic cauzat de comprimarea structurilor nervoase de către anevrism.
Și, în sfârșit, în 3% din cazuri este detectat accidental în timpul unor examinări efectuate din alte motive.
Pentru a diagnostica un anevrism înainte ca acesta să se manifeste, este necesar să se efectueze o angiografie cerebrală, adică un studiu în care sunt examinate în detaliu vasele arteriale cerebrale, sau o angiografie prin rezonanță magnetică (mai puțin eficientă decât primul studiu).
Cum se tratează?
Sunt posibile două tipuri de tratament: chirurgical și endovascular.
Ambele proceduri pot prezenta riscuri, chiar dacă acestea sunt secundare față de riscul de a nu fi tratate.
Tipul de intervenție este stabilit în comun de neurochirurgi și neuroradiologi, în funcție de caracteristicile și localizarea anevrismului.
- STratamentul chirurgical
Tratamentul efectuat prin microchirurgie permite închiderea bazei anevrismului cu ajutorul unor cleme metalice speciale.
Avantajele sunt numeroase, și anume, efectuarea unei proceduri codificate, asigurarea închiderii complete a anevrismului și posibilitatea de a controla eventualele sângerări în timpul intervenției.
Dar, printre riscuri, se numără pericolul de ruptură în timpul intervenției chirurgicale asupra anevrismului înainte ca acest risc să fie eliminat, ceea ce duce la hemoragie, care poate necesita o acțiune de urgență, cum ar fi închiderea arterelor.
- Tratamentul endovascular.
Anevrismul este închis din interior prin introducerea în sacul anevrismal, în timpul angiografiei, a unor filamente metalice care ajută la coagularea sângelui.
Scopul este de a îngreuna circulația sângelui în interiorul anevrismului.
Printre avantaje se numără traumatismul mai mic în comparație cu intervenția chirurgicală și posibilitatea de a trata chiar și anevrismele situate în zone inaccesibile din punct de vedere chirurgical.
Cu toate acestea, tratamentul endovascular nu poate fi folosit pentru toate anevrismele, ci doar pentru cele care au o formă specifică. Un alt dezavantaj este incapacitatea de a controla eventualele sângerări în timpul procedurii și posibilitatea de a provoca închiderea involuntară a arterei cerebrale.
Angiografia este o examinare necesară înainte de a putea fi inițiat orice tratament. Imagistica prin rezonanță magnetică, angiografia prin rezonanță magnetică și angio-CT permit evaluarea unor caracteristici ale anevrismului, dar în prezent sunt insuficiente pentru planificarea corectă a tratamentului terapeutic.