Neoplasme vezicale
Ce este?
Cancerul de vezică urinară este un neoplasm al celulelor epiteliale uroteliale care căptușesc vezica urinară. Este al nouălea cel mai frecvent neoplasm din lume, cu peste 100.000 de cazuri înregistrate numai în Europa. Este de trei ori mai frecvent la bărbați decât la femei. În peste 80% din cazuri se manifestă ca o afecțiune superficială, în timp ce în restul cazurilor a debutat ca o tumoră infiltrativă. Riscul de recidivă al acestui cancer este de aproximativ 70%. Principalul factor de risc este fumatul, care este cauza a 50% din cazurile de cancer. Factorii de risc suplimentari includ expunerea profesională la substanțe conținute în vopsele și coloranți (amine aromatice, anilină etc.), iritanți locali (infecții bacteriene sau fungice recurente), chimioterapie sistemică, iradiere pelviană etc. Neoplasmele vezicale se împart în superficiale și infiltrative musculare (când este infiltrat mușchiul detrusor al vezicii urinare).
Care sunt simptomele?
Simptomele sunt adesea nespecifice, suprapunându-se cu alte boli ale tractului urinar. Cel mai frecvent simptom de debut este hematuria, adică prezența sângelui roșu aprins în urină, însoțit uneori de formarea de cheaguri. Alte simptome posibile includ creșterea frecvenței urinării, urgență, disurie (arsură în timpul urinării) și dureri pelviene.
- Urină roșie (hematurie)
- Frecvență crescută la urinare
- Urinare urgentă
- Arsuri sau dureri în timpul urinării
- Dureri pelviene
Cum se diagnostichează?
Atunci când sunt prezente aceste simptome, se recomandă vizitarea urologului care va prescrie următoarele teste:
Sumar de urină și urocultură: pentru a identifica semnele de inflamație a vezicii urinare sau de infecție bacteriană;
Examen citologic pentru depistarea celulelor tumorale pe 3 probe diferite de urină;
Ultrasonografia sistemului urinar: permite o evaluare precisă a întregului sistem urinar; poate detecta un neoplasm vezical chiar și de câțiva milimetri, estimând localizarea și dimensiunea acestuia;
Uretrocistoscopia cu instrument flexibil: permite o vizualizare directă a lumenului vezical, identificând cu precizie sediul și dimensiunea neoplasmului; este posibilă și prelevarea de probe de biopsie;
CT de abdomen cu substanță de contrast și poze urografice: este un examen fundamental în planificarea abordării terapeutice corecte. Infuzia unui agent de contrast iodat intravenos permite vizualizarea completă a sistemului excretor de la rinichi până la vezica urinară, oferind informații despre prezența unei eventuale dilatații a rinichilor și ureterelor în cazul unei neoplazii vezicale care obstrucționează tractul urinar. De asemenea, ajută la estimarea gradului de infiltrare a neoplasmului în grosimea peretelui vezicii urinare și la evaluarea posibilei implicări a ganglionilor limfatici pelvieni.
RMN de abdomen: oferă o estimare mai precisă a agresivității locale a bolii.
Examinări recomandate
Cum se tratează?
În cazul neoplaziei vezicale, primul pas este de a defini dacă este vorba de o boală superficială sau infiltrativă. Apoi, în sala de operație, se efectuează o rezecție transuretrală endocografică a leziunii vezicale (TURV) sub anestezie spinală. Ulterior:
- Dacă boala este superficială, aceasta va fi tratată cu multiple instilații intravezicale de imunoterapie (BCG) sau chimioterapie (Mitomicină) la intervale definite.
- Dacă boala este infiltrativă, este indicată cistectomia radicală, precedată în majoritatea cazurilor de terapie neo-adjuvantă cu medicamente chimioterapice sau imunoterapeutice.
Leziunile foarte mici și superficiale pot fi tratate prin fotocoagulare cu laser.
În prezent, la San Raffaele sunt în curs de desfășurare mai multe studii clinice noi și inovatoare pentru tratamentul bolii vezicale atât superficiale, cât și infiltrate.