Anevrismectomia vaselor viscerale
Ce este?
Când este indicată această procedură?
Această procedură este indicată în cazurile de anevrism al arterei splenice, arterei mezenterice superioare și trunchiului celiac, la pacienții cu risc chirurgical și anesteziologic acceptabil și considerați neeligibili pentru tratamentul excluderii endovasculare.
Cum se execută?
Intervenția constă în anevrismectomie urmată de reconstrucția arterei care poate fi efectuată în moduri diferite: prin reconstrucția directă a arterei, prin interpunerea protezei sau a segmentului venos. Dacă nu se poate reconstrui artera, se poate executa ligatura vasului în cauză.
În ceea ce privește artera splenică, mai ales dacă patologia anevrismală implică un segment foarte distal, se poate executa o ligatură în absența revascularizării ulterioare, care este asociată în mod obligatoriu cu splenectomia. După splenectomie este posibilă efectuarea unei reimplantări autologe a fragmentelor splenice în țesutul adipos omental.
Adesea, anevrismectomia arterei mezenterice superioare este asociată cu colecistectomia.
Recuperare
După externare, pacientul are nevoie de o perioadă de convalescență la domiciliu de o săptămână înainte de reluarea completă a activităților anterioare. În această perioadă, pacientul se poate simți destul de slăbit și fără poftă de mâncare. Pacientul trebuie să servească mese mici și frecvente, urmând instrucțiunile dietetice primite la externare. Este important să reia treptat activitatea fizică, să încerce să facă plimbări scurte, cu scopul de a face mai mult în fiecare zi decât în ziua precedentă.
Complicații pe termen scurt
Există complicații legate de o intervenție chirurgicală de această amploare, care apar cu o frecvență generală de aproximativ 20 %. Complicațiile pot fi minore, cum ar fi infecția sau deschiderea plăgii chirurgicale, infecțiile urinare sau respiratorii, dar pot fi și foarte grave, cum ar fi cele enumerate mai jos:
- Insuficiență cardiovasculară, insuficiență respiratorie, insuficiență renală cu risc de dializă chiar permanentă.
- Ischemie hepatică cu insuficiență hepatică secundară, cu necesitatea unei intervenții de splenectomie cu deficit de imunocompetență secundară și trombocitoză, necesitatea unei intervenții de nefrectomie, leziuni continue la nivelul tractului digestiv cu necesitatea rezecțiilor.
- Complicații embolice care implică organe splanhnice: ischemie intestinală care necesită rezecție ileală și a colonului extinsă, pancreatită acută pe bază ischemică care necesită intervenție suplimentară.
- Pancreatită acută cu evoluție în insuficiență pancreatică cronică și diabet zaharat secundar, necesitatea unei intervenții chirurgicale în urma acestor evenimente, posibila formare a unor pseudochisturi secundare acesteia cu posibila nevoie de reintervenție.
- Hemoragie postoperatorie, chiar masivă, cu necesitatea revizuirii, capabilă să condiționeze șocul hemoragic și exitusul.
- Insuficiență multiorganică cu exitus.
- Septicemie locală și generalizată, șoc septic, provocat de o posibilă splenectomie.
- Ocluzie intestinală postoperatorie cu necesitatea unei revizii chirurgicale. Infectarea și/sau deschiderea plăgii.
Complicații pe termen lung
- Infectarea protezei vasculare, cu complicații septice, inclusiv generalizate, pseudoanevrisme și insuficiență a anastomozelor.
- Laparocel cu necesitatea unei intervenții suplimentare și deteriorare cosmetică.
- Sensibilitate crescută la infecții și boli trombocitare secundare splenectomiei.