Boala pulmonară obstructivă: ce este

„BPOC se manifestă în principal prin simptome respiratorii continue și limitarea fluxului de aer (adică wheezing). O consecință provocată de inflamația cronică și permanentă a căilor respiratorii, provocată în principal de efectul nociv al fumului de țigară și/sau de expunerea prelungită la particule nocive din mediul înconjurător sau de la locul de muncă”, explică Dr. Ranieri.

Factorul care predispune cel mai mult la debutul acestei boli este fumul de țigară, dar nu numai:

„De asemenea, alte tipuri de fum (de pipă, trabuc, marijuana) reprezintă factori de risc pentru BPOC, și chiar și nefumătorii pot dezvolta această afecțiune.”

Alt aspect ce nu trebuie ignorat îl reprezintă expunerea prelungită la sursele de poluare ce rezultă din utilizarea combustibililor din biomasă. De apt, BPOC rezultă în urma unei interacțiuni complexe a expunerii pe termen lung la gaze și particule nocive, combinate cu numeroși factori genetici specifici pacientului, inclusiv hiper-reactivitatea căilor respiratorii și subdezvoltarea plămânilor în timpul copilăriei.

Testul prin care este descoperită BPOC este spirometria - un test de diagnostic simplu ce măsoară funcționarea plămânilor și ce evidențiază prezența și gravitatea obstrucției bronșice ireversibile tipice pentru BPOC.

Imediat după diagnosticarea bolii pulmonare obstructive, este necesară evaluarea gravității acesteia, a impactului acesteia asupra stării de sănătate a pacientului și a riscului acutizărilor viitoare pentru a stabili un tratament adecvat. Când ar trebui efectuată investigația de diagnostic?

„Persoanele ce suferă de dispnee (dificultăți de respirație), tuse cronică sau expectorație și un istoric de expunere la factori de risc specifici acestei boli ar trebui să ia în considerare efectuarea unei examinări medicale pentru a elimina suspiciunea de BPOC.”

O evaluare personalizată pentru diminuarea simptomelor actuale și riscurilor viitoare de acutizare reprezintă tratamentul preferențial:

„Terapia medicamentoasă a BPOC, aproape exclusiv prin inhalare, este utilizată pentru:

• diminuarea simptomelor;
• diminuarea frecvenței și gravității acutizărilor;
• creșterea toleranței la mișcare și îmbunătățirea stării de sănătate.”

Pe lângă medicamente, recuperarea respiratorie s-a dovedit a fi o strategie terapeutică foarte eficientă pentru îmbunătățirea senzației lipsei aerului, a nivelului de sănătate și toleranță la exercițiu fizic. La acestea trebuie să adăugăm măsura în care pacientul respectă recomandările medicului referitoare la doze, intervale de timp și frecvența administrării medicamentului pe întreaga durată a tratamentului.

În plus, renunțarea la fumat poate influența pozitiv manifestările bolii, drept urmare îmbunătățindu-se rezultatele ce pot fi obținute atât în urma tratamentului medicamentos cât și a recuperării respiratorii.

Pentru pacienții cu boală pulmonară obstructivă, monitorizarea periodică este esențială. Dr. Ranieri explică:

“Funcționarea plămânilor se poate agrava în timp, chiar și în timpul unui tratament calibrat în mod corespunzător. Simptomele și acutizările obstrucției bronșice ar trebui monitorizate periodic pentru a stabili când trebuie schimbat tratamentul și pentru a identifica orice complicații (precum insuficiența respiratorie) și/sau coexistența altor patologii.”