Cercetare
11-10-2024
Descoperire: celula cerebrală care reglează deciziile
Data publicării: 10-01-2023
Actualizare la: 30-11-2023
Subiect: Cercetare
Durată de citire estimată: 1 min.
Autor articol
Clelia Andolina
Redactor medical
Martino Gianvito
Editor și traducător
Viktoryia LuhakovaPrintre diferitele procese de gândire, luarea deciziilor rămâne unul dintre cele mai interesante, dar și unul dintre cele mai puțin cunoscute. În ultimii ani, de fapt, s-au definit zonele creierului care sunt cele mai implicate și importante, dar și capabile să asigure acest proces mental, deși se cunosc puține despre contextul biomolecular în care are loc, întrucât celulele și moleculele care ne permit să luăm o decizie sunt încă necunoscute.
Cercetarea efectuată pe un model experimental și publicată în Nature Communication a ajutat la identificarea unei populații de celule cerebrale și a unei proteine secretate de acestea care susține acest proces, iar, dacă aceasta lipsește, oamenii devin mai puțin capabili să ia decizii.
În plus, la persoanele cu scleroză multiplă, s-a demonstrat o corelație între tulburările cognitive, cum ar fi dificultatea prelucrării informațiilor și prezența leziunilor cerebrale legate de boală, tocmai în zona „periventriculară” în care sunt prezente celule stem producătoare de IGFBPL1.
Grupul de cercetători de la Unitatea de neuroimunologie, condus de profesorul Gianvito Martino, medic neurolog, om de știință și director științific al I.R.C.C.S. Ospedale San Raffaele, a adăugat, prin urmare, o piesă importantă la definiția mecanismelor celulare și moleculare care reglează circuitele creierului care stau la baza capacității noastre de a gândi și, în special, de a lua decizii.
Lucrarea a fost posibilă cu sprijinul Alianței pentru scleroza multiplă progresivă (EinBravMS) și al Fundației italiene de scleroză multiplă (FISM).
Noi perspective pentru tratamentul tulburărilor cognitive
„Odată cu această descoperire, putem înțelege mai bine modul în care gândirea noastră în general și capacitatea noastră de a lua decizii în particular funcționează la nivel biologic și sugerează, încă o dată, modul în care unele procese care pot părea ciudat de complexe pentru noi, sunt reglate de mecanisme moleculare care sunt totuși detectabile. Intenționăm să folosim aceste cunoștințe în viitorul apropiat pentru a dezvolta intervenții terapeutice specifice pentru persoanele cu boli neurodegenerative și tulburări cognitive”, explică prof. Gianvito Martino.
„Tulburările cognitive sunt o prioritate reală pentru persoanele cu boli neurodegenerative, cum ar fi scleroza multiplă. Cunoașterea mecanismelor care stau la baza acestor tulburări, ceea ce le face din ce în ce mai măsurabile științific (PROMS), precum și ascultarea experienței lor despre boală de-a lungul timpului este necesară pentru a putea transforma această descoperire importantă în tratamente terapeutice personalizate”, adaugă Paola Zaratin, director al cercetării științifice AISM/FISM.
Rezultatele studiului
„Această lucrare ne permite să aflăm mai multe despre funcția celulelor stem în condiții fiziologice. De fapt, lipsa acestor celule în creierul modelului nostru experimental provoacă modificări morfologice și funcționale ale neuronilor prezenți în corpus striatum (substanță cenușie situată în partea profundă a fiecărei emisfere cerebrale), care, la rândul său, provoacă, de asemenea, deficite cognitive.
Celulele stem secretă multe proteine și am găsit proteina IGFBPL1 prin experimentele de secvențiere a ARN-ului. Lipsa acestei proteine nu mai permite celulelor stem să fie în același mod eficiente în controlul neuronilor din corpus striatum, provocând exact acele deficite cognitive menționate mai sus.
Descoperirea că aceste celule pot fi, de asemenea, implicate în procesele cognitive/decizionale este o contribuție la încercarea de a înțelege mai bine ce se întâmplă în bolile neurodegenerative care duc la deficite cognitive majore”, explică Erica Butti, cercetător în cadrul Unității de neuroimunologie.
„Cercetarea în cauză a adăugat astfel o informație relevantă pe hartă și oferă date despre codul care stă la baza gândirii noastre, în general, și a luării deciziilor în special”, a adăugat prof. Gianvito Martino.