Tromboza venoasă profundă: simptome și tratament

„În primul rând, trebuie să facem diferența dintre sistemele venoase ce traversează corpul uman - explică medicul - sistemul venos profund răspunde mai degrabă de reîntoarcerea, prin vene, a sângelui în centrul organismului, la inimă.

Sistemul venos superficial răspunde de transportul sângelui, prin vene, către partea cea mai de suprafață a corpului (adică piele, zona subcutanată și deasupra fasciei) converg către cercul venos profund, mai exact camerele cardiace drepte.

Dacă trombul, adică cheagul de sânge, se formează în sistemul venos superficial ne referim la tromboză venoasă superficială, numită și tromboflebită superficială.

Dacă, pe de altă parte, este un caz de tromboză venoasă profundă (DVT), este implicat sistemul venos profund.

„Tromboza venoasă superficială este un eveniment ce poate implica membrul superior, dar mai frecvent afectează membrul inferior. 

Să discutăm de binecunoscutele vene varicoase: venele sunt dilatate, sângele curge mai lent, pereții venelor sunt deteriorați ce expun moleculele de adeziune ce pot duce la afecțiuni pro-trombotice.

Consecințele sunt:

• formarea unui cheag la nivelul venei, un tromb;
• inflamarea țesutului adipos subcutanat din apropierea venei.

Pielea se înroșește la nivel superficial. În acest caz vorbim despre tromboflebită”.

Venele sistemului venos superficial implicat pot fi:

• la nivelul picioarelor
• vena safenă mare
• vena safenă mică
• ramurile colaterale
•  la nivelul brațelor vena bazilică
• vena cefalică.

Cauzele

Care sunt cauzele? „Tromboflebita poate reprezenta rezultatul unei lovituri, a unui traumatism sau a unui efort prelungit excesiv.

 Există cazuri de tromboză venoasă superficială la nivelul venelor sănătoase ale pacienților care au parcurs un maraton, un efort foarte intens și repetitiv.

Mai mult, la nivelul membrelor superioare, poate fi provocată de prelevarea sângelui, remediindu-se prin aplicarea de unguent cu heparină și/sau injectarea subcutanată a heparinei de greutate moleculară redusă.

Toate tromboflebitele superficiale nu sunt evenimente îngrijorătoare, deoarece sistemul venos superficial este un sistem accesoriu: chiar și în prezența unui tromb, acesta rămâne pe lungimea redusă a unei vene, deci nu reprezintă o afecțiune deosebit de gravă”, descrie Dr. Righini.

Situația se prezintă diferit dacă cheagul de sânge se formează într-o venă ce reprezintă sistemul venos de retur sanguin al membrului, adică sângele ce revine de la picior la inimă.

La nivelul membrelor inferioare ar putea angrena:

• arterele tibiale
• venele surale
• vena poplitee
• vena femurală superficială
• vena femurală profundă
• vena femurală comună.

Poate apărea și la nivelul venelor iliace, ce ajung la abdomen, și la sistemul venei cave inferioare sau al venei cavesuperioare , ce direcționează sângele de la jumătatea inferioară sau superioară a corpului către inimă.

Simptome și cauze

„Dacă în aceste vene se formează un cheag, manifestările diferă și se prezintă un tablou clinic mai grav decât în cazul tromboflebitei: în cazul unei DVT a membrului, vom observa apariția unei tumefieri, a călduriiși, în numeroase cazuri a febrei.”

Cauzele pot fi diverse și nu pot fi atribuite traumatismului:

• Tumori, deoarece unele neoplasme sunt asociate cu un context pro-trombotic ce crește posibilitatea formării cheagului la nivelul venelor;
• Trombofilii: anomalii congenitale ale coagulării sângelui ce caracterizează patologii precum mutația factorului V Leiden, un deficit de proteină de coagulare C sau proteină S, factorul LAC (lupus anticoagulant), ce poate afecta chiar și persoanele tinere;
• Intervenții chirurgicale majore abdominale, ginecologice sau orice cauze ale alăptării prelungite. De fapt, atunci când mergem mușchii noștri se contractă și contractă venele: acest lucru contribuie la revenirea sângelui prin vene și la fluxul sângelui prin vene. Alăptarea prelungită, prin eliminarea „pompei musculare”, scade întoarcerea venoasă și facilitează formarea (la persoanele predispuse) a trombozei venoase profunde: astfel, profilaxia cu heparină este esențială. Cel mai mare risc este ca cheagul să migreze către centru, ceea ce poate duce la embolism pulmonar. Acesta este motivul asocierii utilizării ciorapilor compresivi gradați terapeutici.
• Procedurile electrofiziologicede montare a defribilatoarelor/pacemaker-ilor, ce implică inserția cateterelor în vena subclaviculară și ce pot, în cazuri rare și la persoanele predispuse, contribui la formarea de cheaguri, în special în cazul procedurilor de reimplantare sau înlocuire a cateterelor implantate anterior.

„Tromboza venoasă profundă survine atunci când sunt îndepliniți trei factori:

• modificarea vitezei fluxului sanguin
• disfuncție endotelială (anomalie la nivelul suprafeței interioare a vasului de sânge)
• hipercoagulabilitate, ce descriu așa-numita Triadă a lui Virchow

Diagnosticul este clinic: membrul este tumefiat, din cauza faptului că sângele întâmpină dificultăți în a reveni la centru, dureros, cald, pacientul poate avea febră.

În plus, prin efectuarea unui ecou-culoare-doppler, se poate verifica fluxul sanguin la nivelul venei și dacă acesta comprimabil sau nu (compresiune ultrasonografică - CUS). Dacă nu este comprimabil, este prezent un cheag. 

Este, de asemenea, importantă efectuarea analizelor de sânge la pacienți care știu că au un istoric familial de tulburări de coagulare/trombofilie , ce cunosc rude cu mutații genetice specifice sau sunt afectate de cancer.

Dacă apar edemele, trebuie efectuat ecou-culoare-doppler imediat și trebuie verificată prezența D-dimerilorîn sânge. Dacă proteina D-dimer este absentă, acest lucru elimină tromboza venoasă profundă; dacă nivelul acesteia este ridicat, nu indică în mod necesar DVT, cu excepția valorilor extrem de ridicate și semnelor clinice tipice asociate.

Când inflamația afectează venele superficiale, în cazul tromboflebitei, patologia este mai ușor de recunoscut. „Se simte cheagul în venă, fiind greu și dureros la palpare, și pielea prezintă roșeață și duritate în zonele din jurul venei implicate în procesul tromboflebitic”.

Dacă sunt diagnosticate timpuriu, episoadele de tromboză venoasă, chiar și în cazul trombozei profunde, nu prezintă probleme deosebit de grave în zilele noastre.

„Datorită terapiei cu anticoagulante (cu anticoagulante orale noi și troleandomicină), cheagurile sunt dizolvate și riscul agravării trombozei venoase profunde sau debutului embolismului pulmonar scade. Utilizarea ciorapilor elastic terapeutic cu compresie gradată scade riscul formării cheagului, migrării proximale a cheagurilor și apariției edemelor”.

Prezența venelor varicoase reprezintă un factor de risc pentru tromboza/tromboflebita venoasă superficială. „Din acest motiv este utilă efectuarea unui ecou-culoare-doppler și o examinare a cadrelor împreună cu specialistul în chirurgie vasculară. Este posibilă ameliorarea acestei afecțiuni prin purtarea ciorapilor elastici, administrarea de medicamente venotonice (bioflavonoide, suplimente naturale ce scad probabilitatea unui episod de flebită) sau, dacă este posibil, efectuarea unei intervenții chirurgicale în prezența varicelor reale la nivelul membrelor inferioare”, concluzionează Dr. Righini.