Anevrismectomia aortei abdominale
Ce este?
Când este indicată această procedură?
Această intervenție este indicată în anevrisme aortice abdominale la diferite niveluri (subrenale, juxtarenale, pararenale) și de diverse etiologii (degenerative/aterosclerotice, inflamatoare, micotice). Aceste patologii necesită înlocuirea aortei în tractul abdominal afectat de anevrism. Scopul principal al procedurii este de a elimina riscul de rupere a anevrismului. Această procedură poate fi utilizată și în cazurile de conversie chirurgicală după proceduri endovasculare anterioare, când acestea din urmă sunt complicate de endoscurgeri (perfuzia sacului anevrismal) sau de infectarea endoprotezei.
Cum se execută?
Intervenția constă în înlocuirea segmentului aortic afectat de boală cu o proteză din material biocompatibil. Intervenția se efectuează sub anestezie generală și utilizează unele mijloace anestezice pentru tratarea durerii postoperatorii (introducerea unui cateter pentru tratarea durerii în primele zile după operație). Intervenția se desfășoară în următoarele etape:
Step 1
incizia peretelui abdominal (mediană);
Step 2
desprinderea aortei disecate de țesuturile înconjurătoare. Această fază poate fi foarte delicată datorită relațiilor delicate ale aortei la nivel abdominal (intestine, pancreas etc.);
Step 3
închiderea (prinderea cu clemă) a aortei proximale și distale față de tractul bolnav și inițierea strategiilor de perfuzie în cazul în care ischemia indusă de închiderea aortei implică și arterele renale;
Step 4
înlocuirea aortei disecate cu proteze dedicate;
Step 5
finalizarea suturii dintre proteză și aortă și reconstrucția eventuală a vaselor care provin din aortă (în cazul anevrismului pararenal, al arterelor renale).
Recuperare
După externare, un pacient are nevoie în continuare de o perioadă de două săptămâni de convalescență la domiciliu sau de reabilitare înainte de a-și relua complet activitățile anterioare. În această perioadă, este normal ca pacientul să se simtă destul de slăbit și să nu aibă poftă de mâncare. În această perioadă, reluarea activității fizice trebuie să fie treptată, cu autonomie progresivă, prin plimbări scurte, cu scopul de a face în fiecare zi ceva mai mult decât în ziua precedentă.
Complicații pe termen scurt
Complicațiile în urma unei astfel de intervenții chirurgicale majore sunt încă frecvente. Acestea pot avea un impact mai mic pe termen lung, cum ar fi infecțiile plăgilor chirurgicale sau infecțiile urinare și respiratorii, dar pot fi, de asemenea, foarte grave, provocând ischemie viscerală cu ischemia colonului care necesită o nouă intervenție, ischemie renală de diferite grade, determinând și insuficiență renală cu necesitatea potențială a unei dialize temporare sau permanente, hemoragii, intervenții repetate, insuficiență respiratorie sau cardiovasculară.
Acestea sunt datele privind complicațiile observate în Centrul nostru de tratare a afecțiunilor aortei, centru de referință în aceste patologii la nivel național.
Complicații pe termen lung
Printre complicațiile pe termen lung se numără:
- infecția plăgii chirurgicale care provoacă deschiderea plăgii, necesitând pansamente avansate pentru a doua încercare de vindecare,
- ocluzie bruscă sau progresivă care poate provoca ischemia extremităților inferioare,
- pseudoanevrisme,
- infectarea protezei,
- laparocel.