Fibroadenom

Fibroadenomul este diagnosticat, de obicei, în urma autoexaminării de către aceeași pacientă sau în timpul unui examen clinic efectuat de medic. La ecografie apare ca o masă bine circumscrisă, rotundă până la ovoidală sau macrolobulată, cu hipoecogenitate în general uniformă. În ~10% din cazuri se poate observa o calcifiere intralesională detectabilă ecografic. La mamografie, un fibroadenom arată ca o masă ovală discretă hipo- sau izodensă față de țesutul glandular mamar  sau  o masă cu macrolobulație sau cu o margine parțial ascunsă. Fibroadenomul involutiv la pacientele mai în vârstă poate conține calcificări, producând adesea clasicele   „calcificări popcorn”. La IRM, fibroadenomii sunt văzuți ca fiind hipointenşi sau izointenşi comparativ cu țesutul mamar adiacent în T1,  hipo- sau hiperintenşi în T2, iar după injectarea agentului de contrast, curba descrie o intensificare inițială lentă a contrastului urmată de o fază întârziată persistentă (curbă de intensificare de tip I). O biopsie prin carotaj este indicată în cazuri selectate (imagistică dubioasă/suspicioasă, noduli măriți de volum, leziuni complexe etc.) pentru a confirma diagnosticul de fibroadenom. 

Fibroadenomul este o leziune benignă cu potențial malign minim sau inexistent. În cele mai multe cazuri nu necesită tratament și se recomandă o urmărire imagistică periodică. În unele situații speciale, cum ar fi leziuni care se măresc, trăsături suspecte, probleme cosmetice sau liniștea pacientului, este indicată îndepărtarea chirurgicală a nodulului. Această operație se numește lumpectomie și poate fi efectuată ca o procedură chirurgicală de o zi.