Fracturi de scafoid
Ce este?
Scafoidul este osul încheieturii mâinii, care îndeplinește o funcție fundamentală în articulația încheieturii mâinii. Este înzestrat cu o mobilitate foarte complexă care se produce în mai multe planuri, ceea ce contribuie la cele mai bune condiții de mișcare a încheieturii mâinii în raport cu antebrațul. Are o formă foarte complexă care îi permite să se articuleze cu mai multe oase adiacente; 80% din suprafața sa este acoperită de cartilaj articular.
Din aceste motive, integritatea sa este esențială pentru buna funcționare a încheieturii mâinii.
Osul scafoid este, de asemenea, destul de expus și vulnerabil la traumatisme, așa cum se întâmplă adesea în cazul unei căderi, când poziția naturală de apărare ne obligă să ne asigurăm punând mai întâi mâinile pe pământ.
Condițiile vasculare speciale ale osului scafoid (se hrănește dintr-o singură arteră), fac ca procesele sale de recuperare să fie destul de dificile, în așa fel încât o fractură a acestui os durează mai mult decât a altor oase și, dacă nu este tratată corespunzător, adesea nu se vindecă. Acest lucru duce la ceea ce se numește „pseudoartroză”.
O fractură nevindecată a osului scafoid este destul de bine tolerată, durerea dispare în timp și funcția motorie este restabilită cu restricții minime.
Cu toate acestea, pe termen lung, prezența unei fracturi nevindecate determină instabilitatea mecanică a încheieturii mâinii, ceea ce duce treptat la uzura prematură a articulațiilor încheieturii mâinii și la apariția unei artroze, chiar severe și extrem de invalidante, care necesită adesea o intervenție chirurgicală pentru tratament, ceea ce poate duce la o reducere semnificativă a mobilității și a funcției încheieturii mâinii.
Care sunt simptomele?
- Durere
- Reducerea mobilității încheieturii mâinii
Cum se diagnostichează?
În cazul leziunilor încheieturii mâinii cu suspiciune de fractură a osului scafoid, trebuie efectuată o radiografie a încheieturii mâinii în proiecții standard + proiecție oblică specifică osului scafoid.
Această examinare este suficientă pentru a detecta fracturile, dar fracturile complexe (adică fără îndepărtarea fragmentelor osoase) pot fi detectate doar la câteva zile după leziune.
În aceste cazuri, trebuie efectuată o tomografie computerizată, care dezvăluie, de asemenea, fracturi iremediabil vindecate.
Dacă nu este posibilă efectuarea unei tomografii computerizate, este o bună practică să se imobilizeze încheietura mâinii timp de 7-10 zile și să se facă o nouă radiografie la sfârșitul acestei perioade, după care chiar și fracturile identificate greșit devin vizibile.
Examinări recomandate
Cum se tratează?
Există multe opțiuni de tratament pentru fracturile osului scafoid.
Fracturile simple și complexe pot fi tratate prin imobilizare în ghips. Imobilizarea trebuie să fie mai îndelungată decât în cazul altor fracturi, deoarece osul scafoid este dificil de consolidat și, uneori, efectele reparatorii nu se produc în ciuda unei imobilizări adecvate.
În prezent, chirurgia oferă opțiuni de tratament minim invazive care cresc șansele de vindecare a osului scafoid și reduc semnificativ timpul de imobilizare, care în unele cazuri nu este deloc necesar. Intervenția chirurgicală presupune introducerea unui șurub printr-o mică incizie cutanată, durează câteva minute sub anestezie periferică și nu necesită spitalizare.
Mai complex este tratamentul chirurgical al pseudoartrozei, adică al fracturilor nevindecate.
În aceste cazuri, pe lângă stabilizarea cu un șurub sau cu alte mijloace de fuziune, este necesară îndepărtarea părții din osul omoplat afectat de fractura nevindecată și înlocuirea acesteia cu o grefă osoasă. În funcție de caz, aceasta poate fi fie un simplu fragment osos prelevat din pelvis sau din alte situsuri anatomice, fie o grefă osoasă vascularizată mai complexă, care, cu ajutorul unei tehnici mai complexe care necesită abilități microchirurgicale, permite alimentarea cu sânge a osului scafoid, îmbunătățind starea biologică a acestuia.
Alegerea tipului de tehnică utilizată depinde de condițiile specifice și trebuie decisă individual pentru fiecare pacient, dar este important ca chirurgul să fie familiarizat cu toate aceste tehnici, așa că este recomandabil să încredințați aceste cazuri unui chirurg de mână cu experiență.
Procedura se efectuează de obicei în ambulatoriu și nu necesită spitalizare.
Este necesar un program de reabilitare postoperatorie sub supravegherea unui terapeut de mână.