Hipospadias pediatric
Ce este?
Malformație congenitală în care meatul uretral nu iese la apexul penisului, ci în orice punct de pe fața inferioară a penisului, între gland și scrot. Cu cât meatul uretral este situat mai mult spre scrot, cu atât penisul este mai curbat. Prepuţul este incomplet, deoarece lipsește partea inferioară.
Penisul este alcătuit dintr-un corp numit „tijă” și un capăt numit „gland”, la vârful căruia se află meatul uretral din care curge urina. Glandul este acoperit de un strat de membrană mucoasă și piele alunecoasă numit „prepuț”.
Cauze și factori de risc
Această boală afectează între 1 și 8 copii la fiecare 1.000.
Hipospadiasul este rezultatul unei dezvoltări anormale a uretrei în timpul vieții intrauterine. Cauzele nu sunt cunoscute.
Care sunt simptomele?
Copilul este complet asimptomatic. Această malformație nu afectează starea generală de sănătate a copilului și nu cauzează probleme de excreție a urinei, cu excepția direcției anormale a jetului de urină și, la vârsta adultă, a materialului seminal.
Cum se diagnostichează?
Diagnosticul este evident încă de la naștere. O examinare specializată efectuată de un urolog pediatru confirmă anomalia și determină localizarea deschiderii uretrei, care poate fi pe gland, în partea superioară a penisului, în secțiunea mediană a penisului sau, mai rar, la baza penisului sau în scrot.
Prin observarea penisului în erecție, se poate determina, de asemenea, dacă acesta este curbat sau nu. Hipospadiasul nu este, de obicei, asociat cu alte malformații urologice, așa că, în majoritatea cazurilor, nu este necesară o examinare suplimentară.
Examinări recomandate
Cum se tratează?
Tratamentul este chirurgical (uretroplastie) și are ca scop:
· reconstrucția uretrei lipsă;
· corectarea oricărei curburi a penisului;
· reconstrucția sau îndepărtarea prepuţului.
Țesuturile utilizate pentru reconstrucție pot proveni din zonele adiacente uretrei, din prepuț și, în cazuri speciale, din vezica urinară sau din labiile uterine. Cu toate acestea, țesuturile proprii ale copilului sunt cele care vor crește odată cu acesta.
Metodele și dificultățile corespunzătoare sunt variate și depind de lungimea canalului uretral care urmează să fie reconstruit. Indiferent de gradul de hipospadias, se recomandă reconstrucția întregii uretre lipsă într-o singură operație la vârsta de șase luni până la un an.
Cea mai frecventă complicație postoperatorie este fistula uretro-cutanată, o mică deschidere laterală prin care se scurge urina. Cu cât secțiunea de uretră care trebuie reconstruită este mai lungă, cu atât este mai probabilă. Fistula se poate rezolva spontan în 6 luni. În caz contrar, este necesară o nouă intervenție chirurgicală.