Care este frica de a rata ceva important?

„Sentimentul principal care poate fi atribuit FOMO este că alții duc vieți mai împlinite decât noi”, spune dr. Pratesi.

FOMO este definită de două elemente principale:

• anxietatea legată de posibilitatea ca alții să aibă experiențe plăcute la care pacientul nu participă;
• dorința de a fi în contact permanent cu alții prin intermediul rețelelor sociale, verificarea compulsivă a rețelelor sociale și a oricăror notificări.

„Al doilea element este oarecum o consecință a primului și este legat de necesitatea de a cerceta în mod constant ceea ce fac alții și ceea ce se ratează”, precizează medicul psihiatru.

Este un fenomen care afectează atât tinerii, cât și adulții, dar adolescenții de sex masculin sunt cei mai afectați.

Teama de a fi exclus în adolescență este fiziologică, orice adolescent care nu este invitat la o petrecere poate experimenta un sentiment de disconfort și neliniște. Vorbim despre FOMO, iar acest fenomen devine patologic, atunci când acest sentiment de disconfort ajunge să afecteze funcționarea zilnică a persoanei.

FOMO a existat dintotdeauna, chiar înainte de era digitală. În prezent, însă, există atât de multe oportunități de a trece prin acest tip de experiență, deoarece suntem expuși continuu la experiența altora. Este ca și cum viețile noastre sunt expuse în mod constant, precum și viețile altora. Totul a explodat mai mult odată cu crearea Poveștilor Instagram care permit raportarea zilnică a vieții altora pe parcursul a 24 de ore de la postare: acest lucru presupune monitorizarea constantă a mediului social și a telefonului smartphone”, explică specialista.

Astfel, FOMO apare din incapacitatea de a participa la activități împărtășite de prieteni și cunoștințe. În alte cazuri, totuși, poate apărea fără implicarea altora. În acest caz, teama de excludere provine din prea multe opțiuni cu privire la modul de a petrece timpul liber. „Dacă există atât de multe opțiuni din care să alegi, acest lucru poate duce la percepția că experiențele pe care le au alți oameni sunt mai bune și mai interesante. Persoana își pierde simțul realității și se bazează pe interpretarea postărilor de pe rețelele sociale.”

Libertatea de a alege, și astfel prezența mai multor opțiuni, generează în persoana care suferă de FOMO sentimentul de a nu fi făcut cea mai bună alegere, lăsând un sentiment de suferință și inadecvare.

FOMO este strâns legată de dependența de smartphone și se caracterizează prin:

• hipercontrolul compulsiv al telefonului smartphone;
• necesitatea de a fi conectat în mod constant;
• incapacitatea de a se abține de la citirea oricăror notificări.

„Se caracterizează prin nevoia de a reîmprospăta constant paginile web și, din punct de vedere cognitiv, FOMO se caracterizează prin gânduri obsesive în ceea ce privește conexiunea”.

Numai atunci când această nevoie devine constantă și extremă, poate provoca afecțiuni patologice:

• anxietate socială;
• niveluri ridicate de stres:
• insatisfacție;
• insomnie;
• simptome depresive anxioase.

Studiile efectuate despre FOMO arată că cauzele sunt găsite în încercarea de a satisface una dintre nevoile de bază ale ființelor umane: socializarea.

„Încercarea de a satisface această nevoie poate duce la suprasolicitarea mediului social. Cei care nu se simt suficient de legați unul de celălalt folosesc noile tehnologii la un nivel compensatoriu”, continuă dr. Pratesi. „Astfel, persoanele care își subestimează viața și au o stimă de sine scăzută sunt mai susceptibile de a dezvolta FOMO.

„Trebuie să ne amintim mai întâi că pe rețelele sociale avem tendința de a supraestima fericirea și succesul altora. Noi nu vedem starea reală a celeilalte persoane, ci vedem ceea ce alții vor să vedem”, spune specialista. „Regretele, indecizia și teamă că am făcut o alegere greșită sunt fiziologice.

Prin urmare, FOMO poate fi contracarată prin:

• conștientizarea prezentului (mindfulness): „cei care trăiesc cu teama de a rata ceva trăiesc ca și cum ar fi întotdeauna proiectați în viitor sau în trecut, le este greu să rămână aici și acum. Exercițiile de meditație, de conștientizare sunt, prin urmare, o cale recomandabilă și viabilă pentru toți oamenii.”
• reducerea comparației sociale;
• învățarea de a accepta sentimentele de singurătate: „singurătatea nu este neapărat ceva de care trebuie să fugim sau de care trebuie să scăpăm, dar dedicându-i timp este primul pas spre o mai mare autonomie.

„Putem spune în sfârșit că a fost creat un antonim al cuvântului FOMO, și anume JOMO, bucuria de a rata ceva. Cheia pentru a combate acest fenomen în creștere în rândul tinerilor este de a accepta realitatea așa cum este, de a trăi în prezent fără anxietatea de a pierde ceva”, concluzionează dr. Pratesi.