Anticorpii monoclonali și covid-19: ce sunt și cum acționează

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul nostru imunitar pentru a ne apăra de ceva ce consideră periculos. De exemplu, atunci când intrăm în contact cu un virus, anticorpii se leagă de acesta:

• adică, pentru a neutraliza virusul, nu îi permit să pătrundă în celulele organismului în care s-ar reproduce;
• astfel, celorlalte celule ale sistemului imunitar le este mai ușor să îl identifice, pentru a-l devora și distruge. În cazul unui organism mai mare decât virusul, precum o bacterie, legătura cu anticorpul duce la activarea răspunsurilor imune specifice ce duc la distrugerea bacteriei înseși.

Limfocitele sunt celulele de apărare ale sistemului imunitar ce patrulează în corpul nostru. Sunt foarte numeroase, deoarece fiecare dintre acestea poate recunoaște un singur tip de agent patogen, mai exact porțiunea unică a acestuia.

Ce sunt anticorpii policlonali

Un virus sau o bacterie are suprafața alcătuită din numeroase suprafețe și diversele sale porțiuni pot fi identificate de limfocite diferite. Din acest motiv, când sunt recunoscute de celulele de apărare și, pentru a le putea gestiona mai bine, acestea încep să se duplice și să producă anticorpi; astfel iau naștere anticorpii policlonali (Ab), dat fiind că sunt numeroase „clone” de limfocite de diverse tipuri ce au identificat diferitele secțiuni ale virusului, împotriva cărora vor acționa.

Ce sunt anticorpii monoclonali

Dacă, pe de altă parte, izolăm acea limfocită ce se duplică și produce anticorpi ce sunt exact la gel, avem anticorpi monoclonali (mAb), ce pot fi utilizați pentru a recunoaște un virus, o bacterie sau un microorganism specific în secțiunea specifică a acestuia și lucrează către blocarea acestora.

Anticorpii monoclonali acționează împotriva COVID-19 ca anticorpii naturali, așadar leagă agentul patogen, asigurându-se că:

• nu ajunge în celulele umane, pentru a le infecta și replica;
• este fagocitat cu ușurință de celulele sistemului imunitar ce au această funcție, precum macrofagele prezente în ficat, splină și țesuturi.

În general, anticorpii monoclonali pot avea funcție de prevenire împotriva noului coronavirus. Dacă sunt administrați subiecților care se infectează ulterior, aceștia pot bloca pătrunderea și duplicarea virusului în celulel, inhibând evoluția bolii sau, în caz contrar, cauzând o îmbolnăvire mai puțin gravă.

Cu toate acestea, așa cum vom explica mai detaliat în paragrafele următoare, aceștia nu reprezintă o soluție ușor de implementat la scară mare.

Tratamentul cu anticorpi monoclonali: când este eficient

În ceea ce privește utilizarea terapeutică, Prof. Dagna explică:

„Acești anticorpi sunt foarte eficienți în stadiile incipiente ale infecției, care depind cel mai mult de reproducerea virală. Ca să simplificăm foarte mult, în mare boala Sars-Cov-2 are două etape:

• o stare inițială de rău general cu mialgie, pierderea simțului olfactiv (anosmie), pierderea simțului gustativ (ageuzie), etc., ce depind, probabil, de reproducerea virală directă;
• a doua, mai periculoasă, caracterizată de probleme respiratorii, febră foarte mare și afectarea organelor interne, care se presupune că sunt provocate de un răspuns imunitar excesiv, ce pare a surveni independent de reproducerea virusului.

În această ultimă etapă, chiar dacă blocați reproducerea virusului, probabil nu veți putea beneficia de acest lucru deoarece trebuie să gestionați efectele legate de activarea sistemului imunitar. Din acest motiv, în această a doua etapă probabil este mai important să scădem reacția imună excesivă.”

Avantajul anticorpilor monoclonali este că reprezintă un tratament foarte specific, cu un indice de succes bun, deoarece este construit specific în jurul virusului, dar cu eficiență doar în etapele foarte incipiente ale bolii, după cum am menționat deja.

Prof. Dagna ne amintește că adevăratul dezavantaj al anticorpilor monoclonali, ce nu îi face să fie un mod de prevenție și tratament pentru COVID-19 la scară largă, îl reprezintă:

• costul ridicat;
• durata limitată.

De fapt, toți anticorpii monoclonali, inclusiv cei dezvoltați împotriva noului coronavirus, au o durată care, în funcție de tipul respectiv, este cuprinsă între două săptămâni și câteva luni, după care sunt distruși și este necesară administrarea ulterioară.

În plus, în etapa inițială a dezvoltării farmaceutice, anticorpii monoclonali au un cost foarte ridicat, adică mii de dolari per administrare, deoarece sistemul de producție este destul de complex și, în plus, dat fiind că sunt medicamente trebuie să îndeplinească standarde de siguranță foarte ridicate.

Vaccinul pare a fi soluția de preferat, deoarece este mai puțin costisitor și probabil acoperă o durată mai lungă de timp.

Administrarea anticorpilor monoclonali se face pe cale parenterală, în special prin perfuzii intravenoase ce durează câteva ore. Nu pot fi administrate pe cale orală deoarece, fiind proteine, ar putea fi digerate și distruse.

Administrarea subcutanată este posibilă, dar în ceea ce privește COVID-19, aceasta reprezintă un progres tehnologic pentru o etapă ulterioară.

Deoarece nu sunt substanțe chimice, Prof. Dagna nu estimează efecte adverse majore ale noilor anticorpi monoclonali dezvoltați împotriva COVID-19. De fapt, dacă sunt dezvoltați cu ajutorul celor mai noi tehnologii, efectele secundare sunt în general minime dar administrarea intravenoasă a proteinelor poate duce la reacții variabile, de la febră la o stare generală de rău, chiar și alergie severă.

Anticorpii monoclonali pot fi de sute de tipuri diferite. Această diversitate arată și doza necesară, precum și frecvența de administrare pentru tratarea unui patogen specific și durata acoperirii oferite: unii leagă și neutralizează mai mulți, alții mai puțini.

În Italia, anticorpii monoclonali pentru COVID-19 pot fi administrați în contextul testelor clinice controlate, active în mai multe spitale din țară.

„Anticorpii monoclonali pot fi proiectați pentru a bloca nu doar agenții infecțioși precum virusurile, dar și substanțele proteice. Din acest motiv, în ultimii 20-30 de ani, anticorpii monoclonali au fost dezvoltați pentru a lovi ținte diferite. De exemplu, în reumatologie se utilizează pentru a diminua inflamația și în oncologie pentru a bloca factorii de creștere implicați în mod activ în procesul de creștere și răspândire a bolii”, conchide Profesorul Dagna.